La posta dei lettori: Ex Ilva, il sogno di Tonino Lenti in una poesia...
Invio questo racconto in semplici versi dialettali, sì descrive in un sogno la trasformazione industriale ex ILVA in un'attrattiva: "parco giochi, museo, teatro, cinema, ristò ecc.", che, forse nella realtà non si avvererebbe, anche se sognando possiamo immaginare tutto. C'è però un problema, che questo sogno non parla di quale fine farebbero i dipendenti dell'area industriale. A questo punto richiudo gli occhi e continuo a sognare... "Una parte utilizzata nella bonifica e demolizione, l'altra nel montaggio del moderno parco, poi nel verde e manutenzione, e infine il personale di servizio e guide". E' solo un sogno.
Cè peccate ca stè sunnàve
(Il parco dell’acciaio)
Me stè gustàve ’u cafèije
ind’u salotte,
proprie appène m’avèr’azàte
belle sazie da su’a tàule.
Me pìgghie dòce ’na papàgne, (1)
l’uècchie se chiudèvene sule-sule,
attiempe facìve cu appuggève
’a tazze su’o taulìne,
accapuzzève chiane su’o divàne, (2)
ca stè sunnàve già a suenne chìne…
“Mm’acchiève ’na matine
caminànne su’a le Tammòrre,
proprie suse a’ strade
ca porte mère Statte.
Fume, fiamme, polvere
e fetòre ca s’azàvene a’u ciele,
’nnanze a l’uècchie
no ’nge le vedève chiù,
l’acèddere se sendèvene ind’a ll’arie,m(3)
“Forse stoch’assònne” penzève.
Curiùse m’avvicenève,
suse a le cullìne chidde artificiàle
de cinquand’anne fà…
Quande acèddere su’a ll’àrvele
e farfalle su’a le fiùre stàvene,
pure le scuijattele avèrene fatte case.
Stave ’u verde vive-vive,
’nu sblendòre a’u tiempe de massarije,
vitigne e chiantaggiùne d’alije,
de tand’anne arrète. (4)
Camenanne-camenanne,
m’acchiève ’nu cancìdde ’nnanze, (5)
stave scritte belle granne, all’americàne,
STEEL PARK, ’nzeppàte. (6)
Nah...! Spandève a’u mumènde
e de coste, proprie sotte a’ ’nzègne, (7)
pulìte e appettàte da ’na artìste,
’nu carre silùre, addò all’altefùrne, (8)
culàvene ijndre ròssa-ròsse ’a ghìse (9)
e mò scritte suse “Ticket” a ttìpe ’nglìse. (10)
M’avvicìnève e facìve ’nu bigliètte
e rète ’na fìle de studiende,
se manisciàve pe paijare ’u “Ticket”,
famme trasè, dicìve ’n cape a mèije.
’Ngraziate uagnèdde tarantine,
vestùte cume a “Hostèss”
de ’na cumbagnije d’aeroplàne,
s’avvicìnàrene e ’nu foglie (11)
stampàte, a culòre e chiecàte a trète,
me rifìlene pronde ’mmane.
’A mappe de tutte ’u Parche
stave belle designàte,m(12)
ll’mpiande chìdde de ’na vòte,
tutte trasfurmàte: ròta panoramiche
chiù ijerte d’a grù d’a Peyràne, (13)
tiàtre, cinematògrafe tridemenziunàle, (14)
cavèrne sotte a’ terre, belle appettate, (15)
’Nu revuète d’archetettùre totte d’acciaije, (16)
no ’nge sapève da cè vanne
’u ggìre, l’avèra accumenzàre.
Aqquà, ’na sciurnàte no ’nge avàste,
pu vedère tutte quande,
penzève tànne-pe-ttànne,
ije ca stà fabbriche ’a canuscève
bbona-bbone, a’u tiempe
quanne marciave e ’u ciele ’gnurecàve. (17)
A cìnche-sèije mètre
appène a cume tràsche, ’nu gigande
’nzeppàte quande a ’na mundàgne,
me terò l’uècchie a’ vanna sòije.
Le jàmme, ’u bbuste, le vrazze e ’a cape,
cu le cupertùne de le Perlìne stàve mundàte, (18)
me pàrève ’u colòsse de Rode
e ’mbrà le vrazze, azàte mère ’u ciele,
’nu strisciòne cu scrìtte suse,
“WELCOME” se liggève.
Penzève, le fazze ’u pallonètte
o ’u tunnèll? Passève da sotte
a le jàmme e mm’allestève,
cu le studiende rète pe rète.
Arrive cu ’nu fìscke ’nu locomotòre, (19)
cu quatre carre ferroviarie
’n cule-pe-’n cule e suse ’ngignàte
a forme de sedìle,
stuèzze de ròtele de lamiere (20)
appettate d’arlecchìne.
Pigghiève poste suse a ’nu sedìle,
e ssubbete s’anghièrene le vagùne
ind’a cè t’u stoch’addìche,
cu’a rùfele de le uagnùne tarantine.
Ne porte dritte all’altefùrne (21)
scennìme tutte quande le viaggiatùre,
e proprie sotte a lle Cowper ne fermàme, (22)
cu ’nn’ascensòre arrivame susa-suse.
’Nu belvedère ss’appresènde a ’nu turìste (23)
’nn’orchèstre, “Tarde Tarde” stè sunàve
e ’a Tarantèlle ’nu gruppètte stè ballave.
Cè aria fine ca se gòde da ’qquassùse,
sotte Mare Pìccele, Mare Màsce
e totte Tarde, cè belle panorame.
Pure le paijse atturne a Ttarde
se vèdene da ’qquassuse
e le munde d’a Calabrie
cu le cime vianche susa-suse.
All’ndrasàtte se sènde ’na serène
de ’na grù, ca ’nghiane forte d’abbàscie, (24)
jè ’nn attraziòne a ggìre a ggìre, (25)
ca stè ’ccumènze tanne pe ttànne.
quanne ’na vòte ind’a ste “cascettùne” (26)
a forme de buatte, se sarvàve delecàte ’u gas. (27)
Mènghe ’nn occhiàte chiù lundàne
mère l’ex parche minerale,
vèghe ’nu ragne gigande camminàre
su’a ’na zzòne de rapìdde
e ccànne artificiàle, ’ngignàte me stonne
a ddìcene, da ’nn artìste paijsàne.
Dò macchinàrie ca ’na vòte (28)
’nzippavene e carisciavene
mundàgne de mineràle e carvòne, (29)
vicìne a’u Campesande San Brunòne. (30)
Da suse a stà terràzze
tutte ’u Parche se vède,
pe ffìne ’u mastagghiùte (31)
capannòne d’a vecchia acciaierije,
abbevisciùte cume “Musèije”. (32)
Sarvàte e belle sistemate,
le pèzze chiù pregiate d’a storie
de l’acciaije: Sivière, Paiòle, Cunvertitòre, (*)
Lingottière, Casciùne, Lamiere, Bramme,
Lance, Ròtele, Tubbe e tànd’òtre testemùne. (33)
Pure ’nu sciuèche d’acque
se vède suse ’a zzone nord, honne
stracangiàte le vasche du trattamènde, (34)
zzamppille d’acque archebalène,
zzùmpene sott’e ssuse fìne ’n ciele.
’A Cave pò chiù a quedda vanne, (35)
chìne de taulìne e segge de pèdra vive,
sistemàte sotte a ’nu palche ’ncavàte
ind’a ’na rocce, addò te gudìve rusecànne, (36)
l’attrazione du tiàtre.
E quidde fumaiòle gigande! (37)
Ca se vède pure da ’u Calavrèse, (38)
cuma ’na fiaccole de l’Olimpiade
l’honne trasfurmàte,
’na fiamme artificiàle ca se vòze
longa-longhe suse a’ cimenère.
Appresènde mère ’u ciele,
’a fiammèlle pe chid’àneme (39)
granne e piccinne, ca repòsene ’n pace,
doppe ’u calvarie passàte su’a le Dò Mare.
E pò chidde ciminère chiù piccènne
atturne a’ zzòne ghìse du “grigiòre”, (40)
le vìde mò belle culerìte
e ’mbrà ’nu fumaiòle e nn’òtre,
’na sòrte d’altalène cu ’na gabbiètte appìse, (41)
vè sbattùte sott’e ssuse e a cape sotte.
Mère ’a cokerije, ’nu ponde tibetàne
se dundulèsce mienz’a dò belle torre, (42)
addò ’na vòte addà sotte, ’u carvòne coke
russe ’na frascère, se stutàve. (43)
’Nu rembòmbe all’ingrasatte
me sènde rète a’ rècchie,
Madònna mèije! Cè jè ’na bbomme!
Spandève e subbete aprìve l’uècchie,
e ttànne me nn’avvertìve
ca stè sunnàve suse ’u saluttìne”.
Jève ’nu truène forte ind’a ll’arie,
cu ’nna ’qquazzòne ca stè scennève,
sckatterisciànne suse a Ttarde, pulezzànne (44)
’a polvera rosse ’nzeccàte su’a le palazze.
Cè peccàte ca stè sunnàve,
me sendève tutte prisciàte
a quedda vedùte addà suse.
M’avvecìne a’ fenèstre,
mènghe ’nn uècchie addà ffòre,
jè sempre ’u stèsse amare letratte,
le cimenère a dalla-dalla
stonn’a scèttene fume ind’a ll’arie.
M’u stè gudève quidde belle Parche,
susa-suse all’AFO 5 da ’u piane Quelar. (45)
Tonino Lenti
Che peccato che stavo sognando (Il Parco dell’Acciaio)
____________
1) - ’Na papàgne - Sonnolenza.
2) - Accapuzzève - Chinai il capo.
3) - L’acèddere - Gli uccelli.
4) - De tand’anne arrète - La fotografia dell’ambiente prima dell’avvento dell’Italsider.
5) - ’Nu cancìdde ’nnanze - L’ingresso del parco.
6) - STEEL PARK, ’nzeppàte - Parco dell’Acciaio - alzato, posto in alto.
7) - A’ ’nzègne - All’insegna.
8) - ’Nu carre silùre - Carro siluro o sottomarino, mezzo ferroviario per il trasporto della ghisa all’acciaieria.
9) - Rossa-rosse ’a ghise - La ghise incandescente.
10) - Scritte suse “Ticket” - Biglietteria.
11) - ’Nu foglie - Una brochure.
12) - Belle designàte - Una bella grafica.
13) - Grù d’a Peyràne - La più grande gru che operava all’interno dello stabilimento della ditta Peyrani.
14) - Cinematògrafe tredemenziunàle - Ex capannone SEM, Officina Centrale.
15) - Cavèrne sotte a’ terre - Caverne, sta per gallerie sotterranee degli impianti, dipinte da pittori e murales.
16) - ’Nu revuète d’architettùre… - Utilizzando lo stesso materiale esistente in fabbrica.
17) - ’U ciele ’gnurecàve - Quando era in attività, anneriva il cielo con la nube piena di sostanze inquinanti.
18) - Cupertùne de le Perlìne - Copertoni grandi oltre due metri dei camion giganti, della ditta Perlini.
19) - ’Nu locomotòre - Locomotore LDE del movimento ferroviario ILVA.
20) - Ròtele de lamiere - Sedili creati da parti di rotoli di lamiera, un prodotto ILVA.
21) - All’altefùrne - Ex AFO 5.
22) - A lle Cowper - Ex impianto vento caldo per l’altoforno 5.
23) - ’Nu belvedère - Ex piano Quelar.
24) - ’Na serène - La sirena di un ex carroponte.
25) - A ggire a ggìre - Sta per giostra.
26) - “Cascettùne” - Ex gasometri, riconvertiti a giganteschi “Tagadà”, un’attrazione del Luna Park.
27) - De buatte - Barattolo, forma cilindrica, stoccaggio del gas, con molta prudenza.
28) - Dò macchinàrie - Stacker e Applevage, una formava cumuli di minerale di ferro e carbon fossile, l’altra prelevava.
29) - Mineràle e Carvòne - Minerale di ferro e Carbon fossile.
30) - Campesande San Brunòne - Ex parco minerale, nei pressi del Cimitero San Brunone. Ora coperto da capannoni.
31) - Mastagghiùte - Grosso, gigantesco.
32) - Abbevisciùte - Sta per portato alla luce - rinato. S’intende anche bonificato.
33) - Tand’òtre testemùne - Altri pezzi importanti del ciclo produttivo e diversi elementi utilizzati in fabbrica.
34) - Le vasche du trattamènde - Ex trattamento acque dello stabilimento.
35) - ’A Cave - Ex Cava per l’estrazione del calcare, per l’acciaieria.
36) - Rusecànne - Mangiando godevi lo spettacolo. Teatro e ristorante.
37) - Fumaiòle gigande - Camino E 312, il più alto d’Europa.
38) - Calavrèse - Frazione di Taranto, oggi Talsano.
39) - Chidd’aneme - Le morti che sta piangendo Taranto.
40) - Du “grigiòre” - Del grigiore, l’area più inquinante dell’Ilva.
41) - Sòrte d’altalène cu ’na gabbiètte - Altalena gigande, simile a uno “Sling Shot”, un’attrazione del Luna Park. Gabbietta, sta per un cestello di uno Sky elevatore, chiuso a gabbia.
42) - Dò belle torre - Ex torri di spegnimento carbon coke, alle batterie della cokeria.
43) - Russe ’na frascère - Rosso incandescente, all’uscita dalle celle delle batterie, getti d’acqua lo spegnevano.
44) - Sckatterisciànne - Scoppiettando, il fragore del tuono. “Smacchiava”, virgolettato per dire, ce ne vuole per pulire.
45) - Piane Quelar - Piano Quelar, il più ampio piano in alto sull’AFO 5, nei piani superiori poca area calpestabile.
(*) Note esplicative
____________
1) - Sivière - Siviera, Un grande recipiente d’acciaio, con all’interno una parete di mattoni refrattari, che conteneva la ghisa o l’acciaio incandescente.
2) - Paiòle - Paiolo, contenitore di scorie.
3) - Convertitòre - Convertitore LD, Forno che trasforma in acciaio, la ghisa con aggiunta di rottame di ferro e calcare.
4) - Lingottière - Lingottiera, forma per contenere l’acciaio incandescente, per il trasporto ai forni a pozzo, prima dell’avvento della colata continua (CCO).
5) - Casciòne - Cassone, enorme contenitore d’acciaio, per il trasporto di rottami di ferro per il convertitore.
6) - Lamiere - Lamiera, campione di lamiera, prodotto laminatoi.
7) - Bramme - Bramma, una grande forma d’acciaio, per la lavorazione ai laminatoi.
8) - Lance - Lancia, una lunga lancia con testata ad ogiva in rame, per il soffiaggio dell’ossigeno nel convertitore.
9) - Ròtele - Rotolo di lamiera, prodotto laminatoi.
10) - Tube - Tubi, campioni di tubi a saldatura longitudinale ed elicoidale.